Pestera Coiba Mare si rasuflarea Apusenilor(Descopera Romania-partea II)

Pierduta undeva intre un versant abrupt de pe valea Gardei Seci,aceasta pestera este destul de accesibila pentru iubitorii de speologie,dar si pentru turistii obisnuiti,iubitori de munte si de pesteri.
Lăsaţi în dreapta drumul ce urcă cu maşina la Scărişoara şi valea Ordâncuşei şi continuaţi drumul printre cheile Gârdei, trecând de izbucul de la Moara lui Filea sau Tăuzul cum îi spun localnicii şi la doar 400 de metri de cătunul mai sus menţionat, coborând pe o potecă din stânga drumului, vă întâlniţi cu o maiestuoasă intrare, croită parcă pentru ciclopi.

Am surprins aburul ceţos ce ieşea din peşteră şi care semăna cu respiraţia unui uriaş adormit, într-o dimineaţă de iulie, după ce am căutat peretele înalt de 150 de metri, la baza căruia se află o intrare ogivală mare cât cupola Ateneului şi care ajunge la 47 de metri înălţime.

Lăţimea intrării este de 74 de metri, pentru ca pe măsură ce se înaintează peştera să se strângă într-un sifon îngust care te va duce -dacă eşti pregătit – către galeriile şi cascadele din peşteră, până la Lacul Morţii (nu se recomandă vizitarea interiorului în perioadele ploioase, pentru că sifonul se umple cu apă şi pericolul de blocare este foarte mare).

Sora mai mică a Coibei Mari se află la vreo două sute de metri în amonte şi este inundată în totalitate, nivelul apei din lacul format la suprafaţă oscilând permanent, în funcţie de cantitatea de precipitaţii. În perioadele liniştite, azuriul apei seamană cu cel al găurilor albastre din Bahamas.
Cristian Lascu, marele speolog şi cercetător, recomandă peştera Coiba Mare într-un număr din NG Traveler(vol.II, 2009) printre cele 9 peşteri unde ,,simţi fiorul autentic al experienţei subterane”.